Nu vine din inimă...

O aură neagră se apropie subtil
Și te tot pândește cel ce pare "umil"
Și simți cum ceva te depășește
O stare nesfârșită te copleșește.

Iar el șoptește ca un prieten de nădejde
"Nu lăsa să scape-acum! Nu lăsa! Îți zic și cum!"
Dar te oprești și te gândești "Ce-am făcut?! Sunt un nebun!"
Imediat el pleacă, dar așteaptă și lovește
Pe oricine se trezește, urmărește si îndrăznește
A se ridica smerit, cu duh bun și umilit.

Drumul bun

După multă-ntunecime,
Tot vei vedea că vine
Un val de multă iubire,
Bunătate și fericire,
Și vei auzi un glas
Ce-ți va șopti că e bine:
"Tu ai crezut in Mine;
Că totul va fi bine
Și tot așa va și fi,
Cât timp mă vei iubi."

Limite temporare

În câmpul nesfârșit de lacrimi blânde,
Unde nimeni nu s-a gândit să umble,
Te așteaptă să urci, apoi să pici
Și-ți va veni să plângi, apoi să strigi,
Ce chinuri groaznice vei întâlni
De crezi că nu vei mai putea zâmbi.

Înlăuntrul tău sigur vei dăinui;
În final, fi sigur că vei reuși
Căci trupul îți este mereu limitat
De niște dureri de neimaginat,
Dar sufletu-i, în schimb, nestingherit
Pentru că orice ar fi, el e iubit.

Nu da înapoi...

În temniți ruginite
Cel rău încă te minte,
Șoptind pe la ureche
Că nu-i nimeni de veghe.

"Să nu-ți pierzi credința
Când jugul roșu strânge,
Căci nu asta-ți-i voința,
Și scopul mult prea bun."

Și sufletul a simțit,
Cu bucurie mare,
Că-n ceruri, printre sfinți,
Dumnezeu încă apare.

Războiul spiritual partea I

Luminată-ți va fi calea dacă vei reuși,
Și nu te vei mândri că ai câștigat
Un război de nesuportat,
Din care nu credeai că vei ieși.